Documentaţiile de urbanism

Documentaţiile de urbanism (1) 

Ne vom opri de această dată asupra conceptului general documentaţii de urbanism, care se cuvine să fie descris cu precizie, întrucât în această categorie intră trei elemente esenţiale pentru obţinerea certificatului de urbanism, planul de urbanism general, planul de urbanism zonal şi planul de urbanism de detaliu, pe care le vom descrie în articole viitoare.

Rolul documentaţiilor de urbanism

Aşadar, conform articolului 44, alineatul 1, al legii 350/2001, documentaţiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare urbană referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi de dezvoltare durabilă a localităţilor. Documentaţiile de urbanism se elaborează de către colective interdisciplinare formate din specialişti atestaţi în condiţiile legii.

Există, aşa cum arătam mai sus, trei documentaţii de urbanism: Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia; Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia şi Planul urbanistic de detaliu. Este important de reţinut că toate aceste trei documentaţii joacă un rol important în obţinerea certificatului de urbanism în absenţa căruia nu se pot realiza, spre exemplu, construcţii de case.

Documentaţiile de urbanism au în vedere dezvoltarea coerentă şi eficientă a zonelor pentru care sunt elaborate. Planul de urbanism general şi Planul de urbanism zonal stabilesc limitele intravilanului ţinând cont de nevoile de dezvoltare din cadrul unităţii administrativ-teritoriale căreia îi corespund. Astfel, în stabilirea limitelor, se iau în calcul elementele cadrului natural, căile majore de comunicaţii, amenajările hidrotehnice şi alte categorii de lucrări cu caracter tehnic. La fel, pentru extinderea tramei stradale şi a anumitor zone funcţionale, limita intravilanului propus se va raporta la acestea şi va urmări să asigure o utilizare eficientă a terenurilor. În cazul localităţilor risipite (sate, cătune, ansambluri turistice existente) cu suprafeţe mari de proprietăţi, limita intravilanului se va stabili astfel încât să se asigure o parcelare corespunzătoare funcţiunilor propuse, indiferent de regimul cadastral sau funcţional al terenurilor (teren agricol, păşuni, vii, livezi, păduri) pentru a asigura dezvoltarea economică echilibrată a acestora.

Etape în elaborarea documentaţiilor de urbanism 

Există mai multe etape în elaborarea documentaţiilor de urbanism. Mai întâi, baza topografică cu situaţia existentă se pune la dispoziţia autorităţilor locale cu titlu gratuit şi se avizează de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. Apoi, în termen de 15 zile după aprobarea de către Consiliul Local sau, dacă este cazul, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, un exemplar al documentaţiei de urbanism se înaintează Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în format electronic, pentru preluarea informaţiilor în sistemul de evidenţă de cadastru şi publicitate imobiliară şi în geoportalul INSPIRE, şi un exemplar se transmite, în format electronic, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru preluarea în Observatorul teritorial naţional.

În cele din urmă, conform legii, toate restricţiile impuse prin documentaţiile de urbanism legal aprobate se fac publice de către autorităţile publice locale responsabile cu aprobarea planului, inclusiv prin publicarea pe site-ul instituţiei.

Precizări suplimentare

Legea precizează clar că toate documentaţiile de urbanism trebuie realizate în format digital şi în format analogic, la scară adecvată, în funcţie de tipul documentaţiei, pe suport topografic realizat în coordonate în sistemul naţional de referinţă Stereo 1970, actualizat pe baza ortofotoplanurilor sau pe baza unor măsurători la teren, cu respectarea şi integrarea limitelor imobilelor înregistrate în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară, puse la dispoziţie de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.